duminică, 11 ianuarie 2015

Scrie. Elibereaza-te.

     Recent am văzut filmul The Great Gatsby și pot sa zic ca m-a impresionat profund. Actorii, imaginea, locaţiile, cam tot. Ce mă impresionează pe mine mai mult la un film este acel moment când mă face sa realizez nişte chestii esenţiale. Acest film m-a făcut sa realizez de ce scriu, mare artist nu sunt, multe vizualizări pe postare nu am, bani din scris nu fac si totuşi scriu si postez în continuare. De ce? Mă relaxează. Nu mi-am dat seama de asta până nu am văzut filmul.

     Un lucru care îl observ de mult timp în societatea actuală si care este destul de cunoscut la nivel global: stresul ne acaparează. Nu ştim sa ne relaxăm, sa ne deconectăm din rutina zilnică. Eu am gasit cheia succesului: scriu, alerg si cu iubirea mea, bicicleta, călăresc dealuri. Uit de tot. Este cea mai plăcută senzaţie, sa o iei de la capăt, chiar dacă problemele încă exista acum le vei aborda dintr-o alta perspectiva, mai calmă si mai lucidă. Problema mea ar fi ca sunt dependent de bicicleta mea si ca mă deconectez cam des, ajungând uneori sa am statutul de "aerian".

     Nu trebuie neapărat sa alegeţi scrisul sau pedalatul, puteţi alege orice activitate care simțiți ca va deconectează. Orice om are un hobby, o pasiune sau dorintă. Exploatați-o, nu o lăsaţi sa scape. Suntem mai fericiţi cand facem ce ne place.

     Dacă alegi sa-ți aşterni gândurile si problemele pe hârtie (fie ea reală sau virtuală) sa ştii ca poţi sa-i dai foc oricând sau sa ştergi fişierul. Am avut nenumărate postări pe care aproape le-am terminat si nu am vrut sa le postez, așa ca le-am şters, Cat se poate de simplu. Postat sau nu, articolul mi-a alinat frustrarea. Asta am realizat din film. Fie ca o sa ai cititori sau nu, tine pixul apăsat pe foaie si da frâu liber subconştientului, el îţi va dicta ce îl deranjează.

    Sa zicem ca am influenţat pe cineva sa scrie, as vrea sa va dau si un sfat de început: Scrieţi din adâncul inimii pentru ca "Dacă scrii din inima, vei ajunge la inimile oamenilor" 



vineri, 9 ianuarie 2015

Somnul este dulce

         Blogul meu a fost neglijat mult timp din câte se vede. Scuze ar putea fi multe, dar cea mai plauzibila este: "Somnul este dulce". Mai ales pentru ca începe sesiunea, subsemnatul ar trebui să se pună cu burta pe carte, din păcate el se pune doar cu burta pe pat și somn, pentru că somnul este dulce. 

        Luni la ora 8 aveam seminar, urmat de 2 cursuri, dar somnul este dulce.
   
     Astăzi după o noapte de distracţie și alcool cică aveam "antrenament", somnul mai dulce ca niciodată.

       Când e vorba de făcut curăţenie, parcă trebuie ceva dulce înainte, ca să am spor.
    
       Somnul la seminarul Doamnei Herța este nemaipomenit de dulce. Dânsa vorbeşte așa de calm și încet, de parcă nu ar vrea sa trezească pe nimeni. 

       În tren și microbuz am aflat că somnul poate fi dulce si dureros, de asemenea am aflat și cum se poate face kamasutra de unul singur. Câte poziţii neinventate încă am pus în aplicare numai eu ştiu...

      Pentru ca nu vreau sa debitez prea mult pe aici, o sa mergem direct la concluzie si anume: "Somnul este dulce"

Din păcate (sau fericire) prietenii nu m-au imortalizat în somn, însă cei din pozele următoare se apropie de genialitatea mea.
P.S.: Am uitat să specific faptul că în arta somnului sunt un Geniu.

 (confort maxim)
 (în tren prefer sa dorm în genunchi cu capul pe scaun, dar am adoptat si aceasta poziţie mirifică de câteva ori)
(asa cică se doarme)