sâmbătă, 9 august 2014

Enisala Fortress 2014

      Daca tot m-am intors acasa am ajuns la decizia de a-mi dedica vara calatoriilor, cum era de asteptat toate includ bicicleta. Pentru micutul meu blog calatorie = postare noua, imi trebuie doar timp sa le scriu. Continuam. M-am intors si eu dupa 14 ore pe tren de la Cluj, am stat 20 de ore acasa si am fugit iar, directia Tulcea si a sa cetate Enisala.
     Enisala Fortress este un concurs de sosea organizat de Pelican Bike Tulcea. Ei il numesc concurs, eu l-am considerat mai mult o tura de socializare cu finalizare specifica locului: ciorba de peste adevarata.
    
(clasica poza de intrare in tulcea)


     Din moment ce am fost invitati de multe ori de pelicanul sef, Sorin, sa mancam o ciorba la el, am profitat de aceasta data si ne-am dus cu o zi inainte sa stam la el. Drumul catre Tulcea a fost infernal pentru mine (sau pentru fundul meu) deoarece nu ma urcasem aproape 3 saptamani pe bicicleta si am prins si o super caldura la ora 17 cand am trecut cu bacul. Odata ajunsi am facut clasica poza la intrarea din Tulcea. Dupa am inceput "dopingul", numai roze de tulcea (stiu ca e bere in paharul meu), suficient pentru Muti ca sa ia locul 3 a doua zi. Cred ca si saramura a avut ceva de spus, dar nu conteaza.

     

    Ziua cu numarul doi incepe fara dureri de cap (surprinzator) si ne pregatim de atac. Startul se da la iesirea din oras, dar pana acolo...piatra cubica...pe cursiera :(( Nu injurat in 6 luni cat am facut-o 20 de minute pe piatra cubica. Cum am spus mai sus, nu prea l-am considerat concurs deci nu mi-am dat sufletul pe acolo si m-am bucurat de dealurile dobrogei. Finish-ul a fost pentru mine ceva frumos. Cetatea Enisala este spectaculos pozitionata pentru a avea vizibilitate in toate directiile. N deal, V deal, S apa, E apa...ceva mirific. Ma simt destul de prost totusi ca nu o vazusem pana atunci si precum aceasta cetate sunt multe alte frumuseti in dobrogea care trebuiesc explorate, fotografiate si promovate. Concursul se finaliza sus la cetate, deci fiecare se intorcea acasa cum putea. 

    Chin... asta a fost drumul de intoarcere. Dar a meritat pentru ciorbita de peste delicioasa pe care am savurat-o, roze-ul simtundu-si din nou prezenta. Offf ce greu a fost. Dupa ce ne-am indopat am facut o baie in Lacul Ciuperca si ne-am minunat de frumoasele colori pe care le face fantana din mijlocul lacului. Sunt fericit ca am vizitat si eu in sfarsit monumentul din Tulcea de unde se vede orasul destul de frumos. 
     









(vedere de pe cetate)    
 

   Intoarcerea in Galati sa zicem ca a fost usoara si ca niste baieti cuminti ce suntem, unii cu neveste si copii, am ajuns acasa la ora 11. Baie. Mancare. Si somn direct sa recuperam. Urmeaza Vf. Omu ;)

Am pus eu niste poze pe aici, dar pe restul le gasiti pe facebuciucu' CCG-ului si cele facute de mine.
 (dus in gradina)
 (bajeti pe bac)
 (culori)
 (Tulcea de sus)
 (hidratarea e esentiala)
(saramura si roze)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu